gropniță
Etimologie
Din bulgară гробниц (grobnica) (influențat de гроапъ (groapă)).
Pronunție
- AFI: /'grop.ni.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului gropniță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | gropniță | gropnițe |
| Articulat | gropnița | gropnițele |
| Genitiv-Dativ | gropniței | gropnițelor |
| Vocativ | gropniță | gropnițelor |
- încăpere situată între pronaosul și naosul unei biserici, în care de obicei se găsesc mormintele ctitorilor.
- cavou, criptă, mormânt sau cimitir situate lângă o biserică.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online