hărtănit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a (se) hărtăni.

Pronunție

  • AFI: /hər.tə'nit/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
hărtănit
Singular Plural
Masculin hărtănit hărtăniți
Feminin hărtănită hărtănite
Neutru hărtănit hărtănite
  1. care este făcut bucăți; ferfenițit, sfâșiat, zdrențuit.
  2. (rar) îmbrăcat în haine zdrențăroase; zdrențuit.


Traduceri

Referințe