han
Aspect
Etimologie
Din turcă hăn.
Pronunție
- AFI: /han/
Substantiv
Declinarea substantivului han | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | han | hani |
Articulat | hanul | hanii |
Genitiv-Dativ | hanului | hanilor |
Vocativ | hanule | hanilor |
- titlu purtat, în evul mediu, de conducătorii mongoli și preluat de suveranii multor țări din Orient; persoană care avea acest titlu; han-tătar.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Etimologie
Din turcă han.
Substantiv
Declinarea substantivului han | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | han | hanuri |
Articulat | hanul | hanurile |
Genitiv-Dativ | hanului | hanurilor |
Vocativ | hanule | hanurilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
(norsk)
Etimologie
Etimologie lipsă. (Ajută)
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Pronume
han
(svenska)
Etimologie
Din suedeza veche hann.
Pronunție
Pronume
han