herme

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din nume propriu Hermes.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
hermă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hermă herme
Articulat herma hermele
Dativ-Genitiv hermei hermelor
Vocativ hermă hermelor
  1. stâlpi de piatră amplasați de-a lungul drumurilor, la răspântii și la intrarea în casele grecești, având săpat în partea superioară capul lui Hermes, zeul comerțului.


Traduceri

Referințe