hiperbată
română
Etimologie
Din franceză hyperbate.
Pronunție
- AFI: /hi.per'ba.tə/
Substantiv
| Declinarea substantivului hiperbată | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | hiperbată | hiperbate |
| Articulat | hiperbata | hiperbatele |
| Genitiv-Dativ | hiperbatei | hiperbatelor |
| Vocativ | hiperbată | hiperbatelor |
- inversiune a ordinii naturale a cuvintelor, inversiune a topicii normale.
- adaos pe care îl face scriitorul sau vorbitorul după încheierea unui enunț.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online