hipoclorit

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză hypochlorite.

Pronunție

  • AFI: /hi.po.klo'rit/


Substantiv


Declinarea substantivului
hipoclorit
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ hipoclorit hipocloriți
Articulat hipocloritul hipocloriții
Genitiv-Dativ hipocloritului hipocloriților
Vocativ hipocloritule hipocloriților
  1. sare a acidului hipocloros, care se obține prin acțiunea clorului asupra hidroxizilor puternic bazici sau pe cale electrolitică.

Cuvinte compuse


Traduceri

Referințe