hoțoman

română

Etimologie

Din hoț + sufixul -oman.

Pronunție

• AFI: /ho.ʦo'man/

Substantiv

Declinarea substantivului hoțoman
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	hoțoman	hoțomani
Articulat	hoțomanul	hoțomanii
Genitiv-Dativ	hoțomanului	hoțomanilor
Vocativ	hoțomanule	hoțomanilor

1. augmentativ al lui hoț.
2. om ticălos, șarlatan.
3. (fam.) om ștrengar, șmecher, poznaș.

Cuvinte derivate

• hoțomancă
• hoțomană
• hoțomănește
• hoțomănie

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online