holism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză holisme.

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
holism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ holism invariabil
Articulat holismul invariabil
Genitiv-Dativ holismului invariabil
Vocativ holismule invariabil
  1. (fil.) concepție care interpretează teza ireductibilității întregului la suma părților sale, socotind dreptfactor integrator” al lumii un principiu imaterial și incognoscibil.


Traduceri

Referințe