teză
Aspect
Etimologie
Din franceză thèse < latină thesis.
Pronunție
- AFI: /'te.zə/
Substantiv
Declinarea substantivului teză | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | teză | teze |
Articulat | teza | tezele |
Genitiv-Dativ | tezei | tezelor |
Vocativ | teză | tezelor |
- afirmație expusă și susținută într-o discuție; idee principală dezvoltată și demonstrată într-o operă, într-o cuvântare etc.
- (fil.) idee, propoziție care formează primul termen al unei antonimii (în filozofiile raționaliste de tip kantian) sau al unei contradicții de tip dialectic (în filozofiile hegeliană și marxistă).
- lucrare scrisă, făcută de elevi în clasă sub supravegherea profesorului, la sfârșitul unei perioade de studiu sau la un examen.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
- (loc.adv.) (înv.) În teză generală = în general.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online