horcăială

română

Etimologie

Din a horcăi + sufixul -eală.

Pronunție

• AFI: /hor.kəˈja.lə/

Substantiv

Declinarea substantivului horcăială
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	horcăială	horcăieli
Articulat	horcăiala	horcăielile
Genitiv-Dativ	horcăielii	horcăielilor
Vocativ	horcăială	horcăielilor

1. faptul de a horcăi; zgomotul produs de cel care horcăie; horcăit, horcăitură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online