horcăi

română

Variante

• horcăni

Etimologie

Din horc + sufixul -ăi.

Pronunție

• AFI: /hor.kə'i/

Verb

Conjugarea verbului horcăi
Infinitiv	a horcăi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	horcăi
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să horcăie
Participiu	horcăit
Conjugare	IV

1. (v.intranz.) (despre muribunzi) a respira greu și cu zgomot.
2. (v.intranz.) (reg.) a sforăi.

Cuvinte derivate

• horcăială
• horcăit
• horcăitură

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• chiaro
• chiora

Referințe

• DEX '98 via DEX online