huțul

română

Etimologie

Din ucraineană хуkул (hucul).

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

Declinarea substantivului huțul
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	huțul	huțuli
Articulat	huțulul	huțulii
Genitiv-Dativ	huțulului	huțulilor
Vocativ	huțulule	huțulilor

1. persoană care face parte dintr-o populație slavă din regiunea muntoasă de la izvoarele Siretului și Ceremușului și care vorbește un dialect ucrainean; huțan.

Cuvinte derivate

• huțan
• huțulca
• huțulă

Traduceri

Traduceri

Adjectiv

Declinarea adjectivului huțul
	Singular	Plural
Masculin	huțul	huțuli
Feminin	huțulă	huțule
Neutru	huțul	huțule

1. care aparține huțulilor, privitor la huțuli.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online