huțulă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din huțul.

Pronunție

  • AFI: /hu'ʦu.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
huțulă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ huțulă huțule
Articulat huțula huțulele
Genitiv-Dativ huțulei huțulelor
Vocativ huțulo huțulelor
  1. persoană care face parte dintr-o populație slavă din regiunea muntoasă de la izvoarele Siretului și Ceremușului și care vorbește un dialect ucrainean; huțană.


Traduceri

Referințe