hutupi

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /hu.tu'pi/

Verb

Conjugarea verbului hutupi
Infinitiv	a hutupi
Indicativ prezent pers. 1 sg.	hutupesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să hutupească
Participiu	hutupit
Conjugare	IV

1. (v.tranz.) (reg.) a mânca cu lăcomie (și urât); a înfuleca.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online