ierbuță

română

Etimologie

Din iarbă + sufixul -uță.

Pronunție

• AFI: /jer'bu.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului ierbuță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	ierbuță	ierbuțe
Articulat	ierbuța	ierbuțele
Genitiv-Dativ	ierbuței	ierbuțelor
Vocativ	ierbuță	ierbuțelor

1. (reg.) diminutiv al lui iarbă; ierbuliță.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• biureta
• aburite
• bruiate
• buratei
• rebutai

Referințe

• DEX '98 via DEX online