imortaliza

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză immortaliser.

Pronunție

  • AFI: /i.mor.ta.li'za/


Verb


Conjugarea verbului
imortaliza
Infinitiv a imortaliza
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
imortalizez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să imortalizeze
Participiu imortalizat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a face ca o persoană, o acțiune sau o operătrăiască veșnic în memoria oamenilor; a face nemuritor.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe