veșnic

română

Variante

• vecinic

Etimologie

Din slavă (veche) vĕčinŭ.

Pronunție

• AFI: /ˈveʃ.nik/

Adjectiv

Declinarea adjectivului veșnic
	Singular	Plural
Masculin	veșnic	veșnici
Feminin	veșnică	veșnice
Neutru	veșnic	veșnice

1. care există de totdeauna și va exista întotdeauna; etern.
2. (prin exagerare) care are durată lungă; continuu, permanent.
3. (adverbial) întruna, mereu, necontenit.

Cuvinte derivate

• veșnicie
• înveșnici

Cuvinte compuse

• somnul cel veșnic

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• învesc

Referințe

• DEX '98 via DEX online