implozie
română
Etimologie
Din franceză implosion.
Pronunție
- AFI: /im'plo.zi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului implozie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | implozie | implozii |
| Articulat | implozia | imploziile |
| Genitiv-Dativ | imploziei | imploziilor |
| Vocativ | implozie | imploziilor |
- fenomen opus exploziei, care constă în pătrunderea rapidă a aerului într-un spațiu închis, fără aer, când pereții acestuia sunt distruși.
- (lingv.) prima fază a articulării unei consoane oclusive, care constă în închiderea totală a organului fonator.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online