incriminate

Vezi și : încriminate

română

Etimologie

Din incriminat.

Pronunție

• AFI: /in.kri.mi'na.te/

Adjectiv

1. forma de feminin plural pentru incriminat.
2. forma de neutru plural pentru incriminat.

---

engleză

(English)

Etimologie

Din latină incriminatum, participiu trecut pentru incriminare.

Pronunție

• AFI: /ɪnˈkrɪməˌneɪt/

Verb

Conjugarea verbului to incriminate
Infinitiv	to incriminate
Prezent simplu pers. 3 sg.	incriminates
Trecut simplu	incriminated
Participiu trecut	incriminated
Participiu prezent	incriminating

1. a acuza, a învinovăți

   Dean incriminated his brother to the jury.

2. a incrimina, a inculpa

   The evidence we have found incriminates you.

Sinonime

• 1: blame, implicate, indict
• 2: inculpate

Antonime

• exonerate, pardon

Cuvinte derivate

• incriminating
• incrimination
• incriminatory

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary

---

italiană

(italiano)

Etimologie

Din incriminato.

Pronunție

• AFI: /inkrimiˈnate/

Adjectiv

1. forma de feminin plural pentru incriminato.