ivăr

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din dialectul săsesc virol (= germană Wirbelșurub”).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
ivăr
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ivăr ivăre
Articulat ivărul ivărele
Genitiv-Dativ ivărului ivărelor
Vocativ ivărule ivărelor
  1. clanță (la ușă).
  2. încuietoare (la ușă), zăvor.


Traduceri

Referințe