jărui

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din jar + sufixul -ui.

Pronunție

  • AFI: /ʒə.ru'i/


Verb


Conjugarea verbului
jărui
Infinitiv a jărui
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
jăruiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să jăruiască
Participiu jăruit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (reg.) a răscoli jarul pentru a aprinde mai bine cărbunii; a jări.


Traduceri

Anagrame

Referințe