joben

română

Etimologie

Din nume propriu Jobin.

Pronunție

• AFI: /ʒo'ben/

Substantiv

Declinarea substantivului joben
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	joben	jobenuri
Articulat	jobenul	jobenurile
Genitiv-Dativ	jobenului	jobenurilor
Vocativ	jobenule	jobenurilor

1. pălărie bărbătească înaltă, de formă cilindrică, tare, de obicei de culoare neagră, purtată astăzi numai la ceremonii; cilindru.

Cuvinte derivate

• jobenat

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online