juvelnic

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /ʒu.vel'nik/


Substantiv


Declinarea substantivului
juvelnic
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ juvelnic juvelnice
Articulat juvelnicul juvelnicele
Genitiv-Dativ juvelnicului juvelnicelor
Vocativ juvelnicule juvelnicelor
  1. (reg.) construcție de scânduri, nuiele sau stuf, folosită pentru păstrarea peștelui viu în apă.
  2. unealtă de pescuit confecționată din plasă sau din nuiele, în formă de coș sau sac.


Traduceri

Referințe