Sari la conținut

lanternou

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din franceză lanterneau.

Pronunție

  • AFI: /lan.ter'now/


Substantiv


Declinarea substantivului
lanternou
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ lanternou lanternouri
Articulat lanternoul lanternourile
Genitiv-Dativ lanternoului lanternourilor
Vocativ ' '
  1. parte mai ridicată a acoperișului unei clădiri, prevăzută cu multe ferestre pentru ventilare și iluminare.
  2. turn mic cu colonete așezat în vârful unui edificiu.


Traduceri