lecită

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din franceză lécythe.

Pronunție

  • AFI: /le'ʧi.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
lecită
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ lecită lecite
Articulat lecita lecitele
Genitiv-Dativ lecitei lecitelor
Vocativ lecită lecitelor
  1. vas grecesc de ceramică, de formă cilindrică alungită, cu gâtul strâmt, cu gura în formă de pâlnie și cu o singură toartă, folosit pentru păstrarea parfumurilor și a uleiurilor.


Traduceri

Anagrame

Referințe