lectică

română

Etimologie

Din latină lectica.

Pronunție

• AFI: /'lek.ti.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului lectică
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	lectică	lectici
Articulat	lectica	lecticile
Genitiv-Dativ	lecticii	lecticilor
Vocativ	lectică	lecticilor

1. un fel de pat sau de scaun, purtat de cai sau de oameni, întrebuințat ca mijloc de locomoție în antichitatea romană, în evul mediu și (astăzi) în unele țări orientale; litieră.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• celtica

Referințe

• DEX '98 via DEX online