mânia
Etimologie
Din mânie.
Pronunție
- AFI: /mɨ.ni'a/
Verb
| Conjugarea verbului (se) mânia | |
| Infinitiv | a (se) mânia |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
(mă) mânii |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să (se) mânie |
| Participiu | mâniat |
| Conjugare | I |
- (v.refl.) a se lăsa ori a fi cuprins de mânie, a se supăra foarte tare, a-și ieși din fire, a se înfuria.
- Cele auzite l-au mâniat.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online