mărar

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare
Florile mărarului

română

Etimologie

Cuv.autoh. Confer albaneză mëraj, ebraică maror, greacă márathron, deși în niciuna din aceste surse sensul nu e identic cu cel din română, ci doar relativ apropriat.

Pronunție

  • AFI: /mə'rar/


Substantiv


Declinarea substantivului
mărar
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mărar '
Articulat mărarul '
Dativ-Genitiv mărarului '
Vocativ ' '
  1. (Anethum graveolens) plantă erbacee aromatică din familia umbeliferelor, cu frunze filiforme și cu flori galbene, întrebuințată drept condiment.

Expresii

  • A se băga în vorbă ca mărarul în ciorbă sau (rar) a se amesteca ca mărarul în bucate = a participa nepoftit la o discuție.


Traduceri

Referințe