Sari la conținut

mărinimie

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din mare + inimă + sufixul -ie (după latină magnanimitas).

Pronunție

  • AFI: /mə.ri.niˈmi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
mărinimie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mărinimie invariabil
Articulat mărinimia invariabil
Genitiv-Dativ mărinimiei invariabil
Vocativ mărinimie invariabil
  1. bunăvoință, înțelegere, bunătate, generozitate.
  2. (înv.) bărbăție, curaj.


Traduceri

Referințe