manco
română
Etimologie
Din italiană manco.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului manco | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | manco | invariabil |
| Articulat | mancoul | invariabil |
| Genitiv-Dativ | mancoului | invariabil |
| Vocativ | mancoule | invariabil |
- (fin.) ceea ce lipsește; (spec.) lipsă de bani constatată la încheierea unor socoteli; pierdere (estimată) la o marfă cu prilejul transportului, al desfacerii etc.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online