Sari la conținut

mardi

De la Wikționar, dicționarul liber
Variante de scriere Vezi și : Mardi, MARDI, mårdi

română

Etimologie

Din limba rromani mar-, participiul mardo („a lovi”) (Bogrea, Dacor., I, 280; Graur 168; Juilland 167).

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
mardi
Infinitiv a mardi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
mardesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să mardească
Participiu mardit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (arg.) a trage cuiva o bătaie zdravănă; a bate, a lovi (zdravăn).

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Etimologie

Din mardi.

Verb

  1. forma de persoana a III-a singular la perfect simplu pentru mardi.

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Din latină Martis dies.

Pronunție


Substantiv

mardi m., mardis pl.

  1. marți (zi a săptămânii)

Cuvinte compuse





retoromană

(rumantsch)

Variante

  • (reg., în dialectul sursilvan) mardis
  • (reg., în dialectul sutsilvan) margis
  • (reg., în dialectul surmiran) marde

Etimologie

Din latină Martis dies.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

mardi m., mardis pl.

  1. (dialectele grischun, puter și vallader) marți (zi a săptămânii)