mel
 Vezi și : Mel, mél, mèl, mêl, měl, -mel-, mel', Mel. |
Etimologie
Din engleză mel.
Pronunție
- AFI: /mel/
Substantiv
| Declinarea substantivului mel | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mel | meli |
| Articulat | melul | melii |
| Genitiv-Dativ | melului | melilor |
| Vocativ | melule | melilor |
- (fiz.) unitate de măsură pentru înălțimea sunetului, egală cu a mia parte din înălțimea unui sunet care are o putere de o mie de hertzi.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
(català)
Etimologie
Din occitană veche mel < latină mel („miere”). Înrudit cu franceză miel, italiană miele, portugheză mel, română miere și spaniolă miel.
Pronunție
- AFI: /ˈmɛl/
Substantiv
mel f., mels pl.
- (alim.) miere
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Locuțiuni
Expresii
Vezi și
Referințe
(Latina)
Etimologie
Din proto-indo-europeană *mélid. Înrudit cu greacă antică μέλι (méli), gotică 𐌼𐌹𐌻𐌹𐌸 (miliþ) și armeană veche մեղր (mełr).
Pronunție
- AFI: /mel/
Substantiv
| Declinarea substantivului mel | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ | mel | mella |
| Genitiv | mellis | mellium, mellum |
| Dativ | mellī | mellibus |
| Acuzativ | mel | mella |
| Ablativ | melle/melli | mellibus |
| Vocativ | mel | mella |
- (alim.) miere
- (fig.) dulceață, gust dulce
- (fig., termen de alintare) dulceață; drag, dragă; iubit, iubită; scump, scumpă