iubit

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din a iubi.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
iubit
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ iubit iubite
Articulat iubitul iubitele
Dativ-Genitiv iubitului iubitelor
Vocativ iubitule iubitelor
  1. iubire.

Cuvinte derivate


Traduceri

Etimologie

Din a iubi.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Adjectiv


Declinarea adjectivului
iubit
Singular Plural
Masculin iubit iubiți
Feminin iubită iubite
Neutru iubit iubite
  1. care este foarte drag cuiva, pe care cineva îl iubește; drag.

Cuvinte derivate


Traduceri


Substantiv


Declinarea substantivului
iubit
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ iubit iubiți
Articulat iubitul iubiții
Dativ-Genitiv iubitului iubiților
Vocativ iubitule iubiților
  1. persoană care este în relații de dragoste cu o persoană de sex opus; amant, amorez, ibovnic, drăguț.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe