mierță
Etimologie
Din maghiară mérce.
Pronunție
- AFI: /'mjer.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului mierță | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | mierță | mierțe |
| Articulat | mierța | mierțele |
| Genitiv-Dativ | mierței | mierțelor |
| Vocativ | mierță | mierțelor |
- (reg.) veche unitate de capacitate pentru cereale folosită în trecut în Moldova și în Transilvania, care a variat în timp și după regiuni.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online