remite
Aspect
Etimologie
Pronunție
- AFI: /re'mi.te/
Verb
| Conjugarea verbului remite | |
| Infinitiv | a remite |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
remit |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să remită |
| Participiu | remis |
| Conjugare | III |
- (v.tranz.) a preda, a înmâna, a da.
- (v.tranz.) a renunța la o sumă de bani datorată unui debitor, a face să se stingă o datorie.
- (v.tranz.) (rar) a amâna.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online