mir

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare
Variante de scriere Vezi și : mir., miř, mír, mìr, miR, Mir, MIR
Wiki letter w.svg Acest articol are nevoie de ajutorul dumneavoastră!
Puteți contribui la dezvoltarea și îmbunătățirea lui apăsând butonul „modifică pagina” și rezolvând următoarele probleme:
Dezvoltare în alte limbi

română

Etimologie

Din slavă (veche) mirŭ („lume”).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
mir
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mir miruri
Articulat mirul mirurile
Genitiv-Dativ mirului mirurilor
Vocativ mirule mirurilor


Locuțiuni


Traduceri

Etimologie

Din slavă (veche) miro.

Substantiv


Declinarea substantivului
mir
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mir miruri
Articulat mirul mirurile
Genitiv-Dativ mirului mirurilor
Vocativ mirule mirurilor
  1. untdelemn parfumat și sfințit, întrebuințat la săvârșirea unor ritualuri în biserica creștină.

Expresii

  • A lovi (sau a izbi, a trăsni pe cineva) la mir = a) a lovi (pe cineva) în frunte (mortal); b) a distruge, a nimici
  • A-i lua (cuiva) mirul = a omorî


Traduceri

Etimologie

Din mira.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent pentru mira.
  2. forma de persoana a I-a singular la conjunctiv prezent pentru mira.

Referințe