mizantropă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză misanthrope.

Pronunție

  • AFI: /miz.an'tro.pə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mizantropă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mizantropă mizantrope
Articulat mizantropa mizantropele
Genitiv-Dativ mizantropei mizantropelor
Vocativ ' '
  1. femeie care manifestă aversiune față de specia umană.
  2. femeie cu caracter sumbru, care preferă singurătatea, evitând contactul cu societatea.


Cuvinte derivate


Traduceri