evita

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză éviter < latină evitare.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
evita
Infinitiv a evita
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
evit
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să evite
Participiu evitat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a căutascape de...; a se feri de...; a ocoli.
    Am evitat să-l întâlnesc.
  2. a împiedica; a îndepărta, a înlătura.
    O reparație mică poate evita pagube mari.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe