mortifica

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză mortifier < latină mortificare.

Pronunție

  • AFI: /mor.ti.fi'ka/


Verb


Conjugarea verbului
(se) mortifica
Infinitiv a (se) mortifica
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) mortific
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) mortifice
Participiu mortificat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a supune la chinuri fizice sau morale.
  2. (fig.) a batjocori, a umili.
  3. (v.refl.) a se cangrena, a se necroza.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate


Traduceri

Referințe