mostră

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din neogreacă μόστρα (móstra).

Pronunție

  • AFI: /'mos.trə/


Substantiv


Declinarea substantivului
mostră
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ mostră mostre
Articulat mostra mostrele
Genitiv-Dativ mostrei mostrelor
Vocativ mostră mostrelor
  1. obiect dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-o marfă, dintr-un material etc., după care se pot aprecia anumite însușiri ale acestora; probă, eșantion.
  2. obiect care servește drept orientare pentru o reproducere sau o imitație; exemplu; model.
  3. (fig.) exemplu, pildă.

Cuvinte compuse


Traduceri

Anagrame

Referințe