mucarnic

română

Etimologie

Din mucar + sufixul -nic.

Pronunție

• AFI: /mu'kar.nik/

Substantiv

Declinarea substantivului mucarnic
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	mucarnic	mucarnici
Articulat	mucarnicul	mucarnicii
Genitiv-Dativ	mucarnicului	mucarnicilor
Vocativ	mucarnicule	mucarnicilor

1. (rar) slujbaș care avea sarcina să aprindă și să stingă felinarele sau lumânările de pe străzi.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• încurcam

Referințe

• DEX '98 via DEX online