muzicant

română

Etimologie

Din italiană musicante, germană Musikant.

Pronunție

• AFI: /mu.zi'kant/

Substantiv

Declinarea substantivului muzicant
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	muzicant	muzicanți
Articulat	muzicantul	muzicanții
Genitiv-Dativ	muzicantului	muzicanților
Vocativ	muzicantule	muzicanților

1. persoană care cântă la un instrument muzical.
2. (înv.) persoană care cunoaște, se ocupă cu muzica, are aptitudini pentru muzică; (p.ext.) compozitor.

Cuvinte derivate

• muzicantă

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online