natră

română

Din bulgară натра (natra), sârbocroată natra.

Declinarea substantivului natră
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	natră	natre
Articulat	natra	natrele
Genitiv-Dativ	natrei	natrelor
Vocativ	natră	natrelor

parte a urzelii dintre ițe și sulul de dinapoi sau de dinainte al războiului de țesut; (p.ext.) urzeală învârtită pe sul; (p.gener.) toată urzeala de pe război și de pe sulul de dinapoi.