necesita

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză nécessiter. Confer italiană necessitare.

Pronunție

  • AFI: /ne.ʧe.siˈta/


Verb


Conjugarea verbului
necesita
Infinitiv a necesita
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(pers. 3) necesită
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să necesite
Participiu necesitat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a cere (în mod imperios), a reclama (ceva necesar), a pretinde, a impune.
    Problema necesită o analiză specială.
    Această acțiune necesită multe eforturi.
    Inteligența necesită reflecție.

Sinonime

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe