nerușinare

De la Wikționar, dicționarul liber
Salt la: navigare, căutare

română

Etimologie

Din ne- + rușinare.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv


Declinarea substantivului
nerușinare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ nerușinare nerușinări
Articulat nerușinarea nerușinările
Dativ-Genitiv nerușinării nerușinărilor
Vocativ nerușinare nerușinărilor
  1. lipsă de rușine; (p.ext.) comportare, afirmație, faptă lipsită de bună-cuviință; necuviință, impertinență, neobrăzare.


Traduceri

Referințe