netoată

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din netot.

Pronunție

  • AFI: /ne'to̯a.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
netoată
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ netoată netoate
Articulat netoata netoatele
Genitiv-Dativ netoatei netoatelor
Vocativ netoato netoatelor
  1. persoană cu mintea mărginită, care pricepe greu un lucru, care acționează fără judecată; persoană redusă la minte; proastă, neghioabă, prostănacă.


Traduceri

Referințe