norocos

română

Etimologie

Din noroc + sufixul -os.

Pronunție

• AFI: /no.ro'kos/

Adjectiv

Declinarea adjectivului norocos
	Singular	Plural
Masculin	norocos	norocoși
Feminin	norocoasă	norocoase
Neutru	norocos	norocoase

1. (despre oameni) care are noroc, căruia îi reușesc toate; norocit.
2. (despre acțiuni) care decurge sau se încheie în mod favorabil; norocit.
3. care aduce cuiva noroc.

Cuvinte derivate

• nenorocos

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online