norocos

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din noroc + sufixul -os.

Pronunție

  • AFI: /no.ro'kos/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
norocos
Singular Plural
Masculin norocos norocoși
Feminin norocoasă norocoase
Neutru norocos norocoase
  1. (despre oameni) care are noroc, căruia îi reușesc toate; norocit.
  2. (despre acțiuni) care decurge sau se încheie în mod favorabil; norocit.
  3. care aduce cuiva noroc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe