oțeti

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Variante

Etimologie

Din oțet.

Pronunție

  • AFI: /o.ʦe'ti/


Verb


Conjugarea verbului
(se) oțeti
Infinitiv a (se) oțeti
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) oțetesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) oțetească
Participiu oțetit
Conjugare IV
  1. (v.refl.) (despre vinuri) a se transforma în oțet; a se înăcri.
  2. (v.refl.) (fig.) (rar) a deveni aspru, mânios, sever; a se supăra, a se mânia.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe