înăcri

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din în- + acru.

Pronunție

  • AFI: /ɨ.nə'kri/


Verb


Conjugarea verbului
(se) înăcri
Infinitiv a (se) înăcri
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) înăcresc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) înăcrească
Participiu înăcrit
Conjugare IV
  1. (v.refl. tranz.) (pop.) a (se) acri; (p.ext.) a (se) strica, a (se) altera; (fig.) (despre oameni) a deveni sau a face pe cineva să devină posac, ursuz.

Cuvinte derivate

Expresii

  • (refl.) A i se înăcri (cuiva sufletul de cineva sau de ceva) = a-i fi (cuiva) lehamite de cineva sau de ceva; a se plictisi, a se sătura de cineva sau de ceva


Traduceri

Anagrame

Referințe