ogivă
română
Etimologie
Din franceză ogive.
Pronunție
- AFI: /o'ʤi.və/
Substantiv
| Declinarea substantivului ogivă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | ogivă | ogive |
| Articulat | ogiva | ogivele |
| Genitiv-Dativ | ogivei | ogivelor |
| Vocativ | ogivă | ogivelor |
- sistem de construcție caracteristic arhitecturii gotice, format din intersecția a două arce de cerc dispuse diagonal, care formează osatura unei bolți.
- partea anterioară a unui proiectil de artilerie, a unei bombe sau a unei rachete, având formă aerodinamică.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online